O apreciere multilaterală şi obiectivă a vizitei Patriarhului Kiril în Moldova


Public aici, în întregime, opinia părintelui Petru(Pruteanu) despre vizita Sanctităţii Sale Patriarhul Kiril în Moldova, întrucât doresc ca şi credincioşii noştri din Portugalia, să aibă în faţă o estimare complexă şi realistă a evenimentului şi nu doar (să le zic pe nume) tîmpeniile, pe care le difuzează presa galbenă de acasă. Totodată ţin să menţionez că cititorul nu trebuie să creadă că eu, în mod necesar şi obligatoriu, sunt de acord cu evaluarea autorului în cauză sau a altor autori ale căror publicaţii pot ajunge să fie redate pe blog-ul nostru.

După cum se ştie, în perioada 8-10 octombrie 2011, patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Kiril a vizitat Eparhia Chişinăului din cadrul Mitropoliei Moldovei. Personal nu am fost în niciun fel implicat în acest eveniment, dar l-am urmărit şi analizat cu multă atenţie, având chiar anumite speranţe bune pentru viitor. Nu puteam să nu ţin cont şi de multiplele comentarii de pe Internet, în mare parte răutăcioase, dar în acelaşi timp stupide şi în necunoştinţă de cauză. Şi ca blogosfera să nu rămână infectată de analize neavizate sau ştiri lipsite de relevanţă, vreau să-mi împărtăşesc şi eu impresiile şi comentariile în legătură cu această vizită.  

  1. Aş începe cu prognozele şi sondajele de dinaintea şi din timpul vizitei. Chiar dacă ele nu spun mare lucru, cred că e bine să fie menţionate. La întrebarea de pe blogul nostru – „De ce vine patriarhul Kiril în Moldova?” – aproximativ 35% din vizitatori au răspuns că patriarhul vine într-o vizită pastorală aşteptată, menită să întărească Ortodoxia din Moldova; aproape 32% au spus că patriarhul vine să facă politică pro-rusă; 15% au afirmat că ar fi mai bine să vină patriarhul român Daniel; 9% au considerat că înaltul ierarh vine să facă schimbări de cadre în Mitropolie, iar restul au dat alte variante de răspuns. Deja în data de 9 octombrie, la un post de televiziune cu acoperire naţională, conform rezultatelor unui sondaj prin SMS, 74% din telespectatori au spus că salută vizita patriarhului Kiril în Moldova, iar ceilalţi 26% – nu. Un ultim aspect la capitolul „cifre” se referă la numărul de cel mult 2.000 de persoane care au participat la liturghia patriarhală din scuarul Catedralei. Dacă Mitropolia ar fi urmărit prezenţe artificiale şi cifre umflate – şi e straniu de ce nu s-a dorit asta! – ar fi putut să-i îndemne sau să-i impună pe preoţi, în ciuda ploii abundente şi reci, să vină cu cetele de credincioşi la Chişinău. Aceasta însă ar fi fost o mare greşeală şi ar fi lipsit inutil parohiile din Moldova de liturghia duminicală. Şi totuşi, a fost prea puţină lume…
  2. Părerea mea este că vizita patriarhului a fost binevenită şi necesară. Poate că era nevoie să vină mult mai devreme şi pe o perioadă mai lungă, ca să reuşească să viziteze toate eparhiile şi şcolile teologice, că (nu prea) ar fi avut ce să vadă, dar e bine şi aşa. Am încrederea că patriarhul, cu toate calităţile cu care l-a înzestrat Dumnezeu, îşi va crea o imagine reală şi corectă faţă de situaţia Bisericii Ortodoxe din Moldova şi va lua, împreună cu Sinodul, decizii înţelepte şi eficiente. Îi sunt recunoscător patriarhului şi pentru că le-a arătat unor ierarhi de-ai noştri adresa Institutului Oncologic de la Chişinău, pentru că se creează impresia că nici n-o ştiau. Acum o ştiu, iar noi le putem indica şi alte asemenea locaţii, care sperăm să mai fie vizitate din când în când. Patriarhul Kiril face acest lucru destul de des.
  3. În afară de folosirea sintagmei „limba moldovenească” şi acordarea unui ordin bisericesc comunistului Vladimir Voronin, fiecare pas al patriarhului Kiril mi s-a părut foarte bine gândit şi corect. Iar dacă se va constata (în timp) că patriarhul a făcut aici mai multă politică decât pastoraţie, primul care va avea de pierdut va fi chiar Patriarhia Moscovei şi mai ales structura ei locală – Mitropolia Moldovei. La moment însă, implicaţiile (geo-)politice cred că au fost minime şi de fiecare dată implicite „interesului bisericesc”, nu ca scopuri în sine. Cred că mulţi s-ar fi aşteptat ca Sanctitatea Sa să facă mai multă politică, poate chiar să meargă la Tiraspol şi să mai dea vreun ordin, dar iată că acest lucru nu s-a întâmplat, iar duşmanii Bisericii au mai pierdut o „şansă” de a ataca. Eu totuşi îi întreb: de ce atunci când papa de la Roma cheamă la pace în lume, nimeni nu-l critică, iar atunci când patriarhul ortodox de la Moscova face un apel la înţelegere către politicienii noştri iresponsabili, lumea începe să strige că patriarhul face politică?
  4. Întâlnirile cu liderii politici din Moldova au vizat problemele Bisericii şi societăţii (sănătate, morală, bună-înţelegere), nu şi aspecte legate de alegeri sau alianţe politice. Nici politicienii noştri nu sunt atât de smeriţi şi ascultători, încât să ţine cont de eventuale „sfaturi” ale patriarhului, de aceea, într-un anume sens, întâlnirile au fost pur formale. Iar dacă actorii politici de la Chişinău speră la un careva sprijin de imagine din partea patriarhului, cred că se înşală amarnic şi degeaba au stat în ploaie la slujbă, că oricum nu au înţeles nimic.
  5. Problema Mitropoliei Basarabiei nu a fost atinsă şi cred că nici nu era cazul, pentru că rezolvarea ei nu ţine doar de patriarhul Kiril. Pe de altă parte, ideea de a organiza o întâlnire între patriarhul rus şi cel român la Chişinău mi se pare un obiectiv greu de realizat, dar pentru care, în numele unităţii Bisericii şi a dragostei frăţeşti, merită să trudim şi să ne rugăm.
  6. Organizarea vizitei de către Mitropolia Moldovei de asemenea mi s-a părut bună şi în limitele bunului simţ, dar prudenţa (nu ştiu din partea cui) de a-l feri pe patriarh de lozincile şi scandările anti-ruseşti şi pro-româneşti nu mi s-au părut inspirate. Protestatarii erau puţini şi paşnici. Nu exclud că patriarhul s-ar fi putut apropia de ei să-i întrebe de ce au această părere, iar aceia s-ar fi smerit şi ar fi cerut binecuvântare, aşa cum s-a întâmplat o dată în Ucraina. Dar poate că şi aici s-a procedat corect, ca vizita să fie fără incidente.
  7. Mult-aşteptatele schimbări de cadre nu au avut loc. Acest lucru nici nu se putea realiza acum şi cred că nu se va realiza nici pe viitor. Există şi alte modalităţi de a impulsiona viaţa bisericească în Moldova şi cred că patriarhul va miza anume pe ele. Sperăm totuşi că schimbările în bine să vină şi la noi în Biserică, dar fără urmări dureroase, iar vizita patriarhului Kiril în Moldova să nu fi însemnat doar schimburi de cadouri şi degustări de vinuri.

sursa:www.teologie.net

Реклама
Запись опубликована в рубрике Alte subiecte, Viaţa Bisericii / Церковная Жизнь с метками , , . Добавьте в закладки постоянную ссылку.

Scrie un comentariu sau o impresie la acest subiect:

Заполните поля или щелкните по значку, чтобы оставить свой комментарий:

Логотип WordPress.com

Для комментария используется ваша учётная запись WordPress.com. Выход / Изменить )

Фотография Twitter

Для комментария используется ваша учётная запись Twitter. Выход / Изменить )

Фотография Facebook

Для комментария используется ваша учётная запись Facebook. Выход / Изменить )

Google+ photo

Для комментария используется ваша учётная запись Google+. Выход / Изменить )

Connecting to %s